Și strig la cer de parcă de-aș striga
se mângâie ceva
din rana mea
Și cade-n țăndări cerul sfâșiat
și mi se pune-n față
pe urlat
Și plânge de sughițuri întrerupt
în jalea lui mă rog
și mă mai lupt
-
Articole recente
Blogroll
- 01. Madalina
- 02. maculatorul lui oana
- 03. potecuta
- 04. alt blog de calatorii
- 05. Noiembrie – adevarul despre tacere
- 06. coltul cu idei
- 07. Vorbe bune
- 08. Rhea
- 09. un adolescent rebel
- 10. katherine
- 11. zambilacactus
- 12. adama
- 13. dan surducan
- 14. camix
- 15. anca – viatalatara
- 16. teo
- 17. samuil mitra
- 18. edi
- 19. ionatan pirosca
- 20. apollodor channel
- 21. Daniele Corbo
- 21. isis
- 22. Lectii de chitara
- binecuvantare sau blestem (1)
- CALENDAR CULTURAL
- ceruldinnoi
- daniela iulia
- ieromonah savatie bastovoi
- Iubire. Intelepciune fara sfarsit.
- kite
- liuta nicu
- Parintele Isidor Chinez
- sam
Arhive
- iulie 2018
- iunie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
- decembrie 2011
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- februarie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
- octombrie 2010
- septembrie 2010
- august 2010
- iulie 2010
Categorii
Meta
71 de ganduri 
E greu sa lupti cu cerul înnorat, cât timp pamântul nu-i abandonat. Doar lepadând vesmintele murdare zdrentuite de pamânt, vei fi eliberat si îmbracat în haine noi, încins cu sabia taiosului Adevarat Cuvânt !