Arhive pe categorii: Poezie

Viata e dura ceea ce nu e ceva nedrept daca se si merita. se zbate gâza unde sa mai zboare fixata prin blestem in insectare intepenesc in varfuri de tepusa lumini fara feresti si fara usa cu vise-ncremenite de statuie … Continuă lectura →

stii ingerii negri nu sunt doar pareri de fum zamislite-n cosmaruri beau sange din beznele tale de ieri iti fura din slava din haruri te mult inspaimanta te-adanc pustiesc in hora se prind cu lumina din maduva oaselor sorb si-apoi … Continuă lectura →

mai marilor mei adunati laolalta in cete cu iubire de sus sa se-mbete de pe margini facand galerie celor morti hotarati sa invie patriarhii de ieri sunt de-apururi marturii poposite-mprejururi si-ntr-un nor de splendoare-si boteaza copilasii ce-n duh ii urmeaza … Continuă lectura →

si din senin o noapte alba toata vroia prin carne vie sa-mi strabata sa-mi lege inima ca unui oarecare cu soapte de iubire-nselatoare cu limbi de moarte bezna clopotea nu cu lumina fulgilor de nea cu tipetele umbrelor obscure nu … Continuă lectura →

de Magda Isanos Asteptand sa vina cel drag, am pus o ramura verde pe prag. Ferestile nu stiu cum luminau. Parca radeau. Florile aduse din camp au fost si ele vesele un timp. Toate lucrurile cate erau in casa Se … Continuă lectura →

Ca te strig, Ca te chem Te-nspaimanti, tremuri tot Ca sculat dintre morti, Din blestem? Cat mai pot sa aman? Nu-i destul de tarziu Sa traiesc ca si cum Numai eu Imi sunt singur stapan? Duhule, Unde esti? Nu te-aud, … Continuă lectura →

Cărnuri păcătoase Viermi flămânzi pe oase Porniri măcelare Colţi spurcaţi de fiare Inimă haină Ţărână cu vină Minte-mprăştiată Apă-n drum vărsată Chipul Tău de soare În mine cântare

Daca alegi sa Il urmezi pe Isus esti condamnat la moarte cu confiscarea averii. (Samuil Mitra) I-au cerut mai intai Datele personale Ca sa fie inmatriculat Si sa circule In domeniul public Cu acte in buna regula. Mai apoi i-au … Continuă lectura →

Faţa mea o bucată de piatră Mirosi dintr-odată a pâine Coaptă-acasă, la buna, pe vatră Are miez faţa mea are miez Ia s-o rup în bucăţi, dumicată Peste ape s-o-arunc, s-o botez

Nu vreau sa stiu decat acel Cuvant ce, intrupat, ia chipul meu de sluga si il azvarle ca pe pleava-n vant din plans amar sa-si faca sfanta ruga. Nu vreau sa stiu din multele lumini decat lumina Soarelui dreptatii suit … Continuă lectura →

Dintr-odată universul a rămas fără ax. Nimeni nu mai ştia unde e punctul fix de la care începând se măsoară distanţele. Popoarele făceau o zarvă de nedescris. Nu se mai întâlnea om cu om. Lucrurile nu mai coincideau. Până şi … Continuă lectura →

Ne-am apucat să lucrăm pământul (cât pământ nelucrat!) tu ştiai mai bine cum merge treaba asta cu grăpatul, cu semănatul, cu udatul, aşa că m-am luat după tine până acolo încât ni se sincronizau şi paşii şi mâinile şi cântecul … Continuă lectura →

de Samuil Mitra „Eu simt că mă întorc Acasă. Nostalgia colosalului magnet al iubirii mă adună în pulsuri de lacrimă spre inima lumii. Nu ştiu cum numiţi voi această plăcută cădere: viaţă înspre moarte, religie spre fericire sau pur şi … Continuă lectura →

Să ningă peste noi cu miei doar astăzi Să ningă inima în noi Noi niciodată nu am fost noroi O spun şi mieii care ning pe noi O, dulce, mult prea dulce tu, fecioară, Care mi l-ai făcut pe lezus … Continuă lectura →

Fereste-te sa ai dreptate Când esti îndragostit! Mai bine sa ai umbra, mai bine sa ai raza, mai bine sa ai lacrima, mai bine sa ai orice altceva! Un om îndragostit când are dreptate E un om singur, Numai tristetea … Continuă lectura →