Traiesc un proces continuu de caderi si de invieri.
Nu incerca sa explici rational cele neintelese ale lui Dumnezeu.
Am fost bolnav. Credeam ca voi muri… M-am dezvatat sa mai merg. Ma plimbam pe afara sprijinit in carja. Soarele ma incalzea. Eu ma gandeam: „Milostiv e Dumnezeu!” M-a intampinat parintele Varlaam. M-a privit pe sub sprancenele lui carunte si m-a intrebat: „Ei, te simti mai bine, frate?” „Da, i-am spus, slava milostivului Dumnezeu m-a lasat sa ma mai pocaiesc!” A tacut un moment apoi a spus smerit: „Da’ ce crezi ca vei fi mai bun? Nu vei fi mai bun, ci…
Cuvintele si faptele sfintilor au identitate, ale mele au doar fatarnicie.
71 de ganduri 