Și mă ridici din somn și-n vânt mă cerni

Și mă ridici din somn
și-n vânt mă cerni
mai mult mă-mprăștii mai puțin m-așterni

Și mă închegi
în zorii lumii Tale
ca inima să-Ți cânte osanale

Să-Ți ducă pomenirea
mai departe
spre alt zenit în cârcă să Te poarte

Ești bun și plin de har
și ești milos
de parc-ai fi Iisus și eu Hristos

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Și mă ridici din somn și-n vânt mă cerni

  1. Trezirea vine înspre dimineata,
    chiar daca înca Soarele n-a rasarit.
    ca sa ridice valul gros de ceata,
    sa fie vesnic ziua, fara… asfintit !

    Sa fim doar trupuri transparente,
    învesmântate în Lumina
    sa nu se proiecteze pe perete
    umbrele mortii din adânc de mina.

    Treziti din atipirea seculara,
    în care-am fost de somn acaparati,
    crezând ca relativitatea-i ideala,
    pierzând pe Dumnezeu… crucificati.

    De cei ce-au ridicat în rang minciuna,
    pe soclul înaltimilor religios falos,
    înfasurând în lauri verzi cununa,
    ce întepa capul Bisericii, Isus, Hristos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s