chipuri cioplite imi starnesc mirarea
caut printre icoane-asemanarea
targ fara leac cu fleacuri de taraba
imi leaga ochii, inima-mi ia roaba
nebun ma misc prin nebunia lumii
o lepra prinsa-n taraboiul ciumii
din fundatura de noroaie plina
ghicesc in har o cale de lumina
71 de ganduri 
Nu oricine poate găsi lumina-n hăul noroios… 😉
Frumos tare!
In cuvintele tale incep sa ma cunosc mai bine. Sarut mana. Am impresia ca atunci cand te stie cineva pe de rost iti este mai usor cu tine insuti.