in taina se repede ca-ntr-un zbor
ca-n asternut truditul muncitor
sub cerul bland tarana ei smerita
in straie de lumina-mpodobita
fulgi de poveri pe chipul ei de roaba
izvoare vii ce o inunda-n graba
trasuri de foc si porumbei o suta
alai de ingeri jocuri de-alauta
la intalnire-n noapte fata-n fata
adancurile-i freamata de viata
71 de ganduri 
Reblogged this on lumea adam(a)ică and commented:
Înțelegerea primului distih e cât un botez. Dacă nu mai ești îmbrăcat în lumină, ți se vede goliciunea. Cum să pășești în taină pe vârfuri, să nu te-audă nimeni? Ce rost ar avea să traversezi taina în șir indian?